miercuri, 29 mai 2013

Copiii mei imi scot peri albi


Da, este cat se poate de adevarat, astia mici care numai sunt atat de mici imi fac creierii patrati zi de zi si minut de minut. Nu stiu ce sa le mai fac si cum sa ma inteleg cu ei, de fapt nu ne intelegm deloc ca nu m-asculta de nici o culoare. Si fac numai si numai tampenii de parca nici n-ar fi copiii mei.

Deunazi au facut praf zambila Flaviei, au hartanit-o pur si simplu in 3 etape, si-au bagat coltisorii si gherutele in frunzele ei, dupa ce ca si-asa era pe duca saraca, abia isi mai tinea doua frunzulite vestede. Si au facut-o praf, in final au retezat frunzele de la radacina si au inceput sa le vanture prin casa. Evident ca toate ponoasele eu le trag, pe mine ma cearta si in capul meu se sparg toate

Alta patanie e cu gunoiul, dau iama in plasa cu gunoi, realmente in plasa cu gunoi, intra si scot gunoiul afara si il imprastie prin casa. Eu miau-miau la unul, miau-miau la altul, dar ce ma baga careva in seama?! Da’ de unde, isi vad de ale lor de parca as fi mai invizibila decat Omul invizibil.

Asa sunt de rai ca nu stau potoliti o clipa, numai o alergatura prin toata casa si o agitatie continua avem si ziua si noaptea. Flavia si Teo asa de tare s-au suparat ca ne-au exilat in baie sa dormim acolo si asa de tare nu-mi place sa plec in exil si urlu si bat in usa si degeaba ca ma si cearta, iar dracii aia mici in loc sa stea potoliti ca sa-si mai spele din pacate, ce credeti c-au facut?! Nu ghiciti, au infundat canalizarea de la baie! Si-au adus jucarelele in baie si le-au scapat in canalizare de am facut inundatie in toata casa de ne-au batut vecinii la usa. Cand sa ne dumirim ce era cu canalizarea ce credeti ca s-a casit la locul crimei: o mingiuta a copiilor si un capac de la bidonul de apa, furat evident, si ascuns acolo precum comorile piratilor. Sa nu-ti vina sa-i strangi de gat...

De la atata stres am slabit in ultimul hal, ma usuc pe picioare pur si simplu. Ce silueta, parca sunt evadata de la Auschwitz, asa-mi zice Flavia si zau, asa ma simt si eu ca nu mai apuc nici sa mai dorm, nici sa mai mananc. Oricum purceii mei devoreaza tot, mie imi raman doar ambalajele.

Nici macar schema cu caietul minune n-a tinut, le-am luat caiet cu aplicatie Skag AR sa fie si ei in randul lumii. Inteligenta creatie, cu un delfin care face tumbe prin casa, sare direct din caiet de juri ca e real. Imi pare rau ca n-am reusit sa si filmez treaba asta sa vedeti si voi minunatie de caiet. Insa neastamparatilor mei le-a captat atentia fix cate doua minute de fiecare, dupa care au tras o alergatura prin casa si iata niste poze sa va convingeti cat de lati pica dupa fiecare traznaie pe care o comit.

 



Gata, mi-a ajuns, oficial imi dau demisia din functia de Mamica anului.

Motanel cel frumusel sa vina sa-si ia plozii in primire!


by Pufuleț

sâmbătă, 18 mai 2013

Ne pregatim de gradinita


Ei da, chiar daca vine vara si normal ar fi ca toti copiii sa intre in vacanta, eu m-a m gandit ca n-ar fi rau sa-i pregatesc pentru gradinita. Ca tot nu mai e mult pana la toamna si ca sa nu ma pierd atunci in detalii cu inscrisul fiecaruia in grupa mica, mare si respectiv, mijlocie, m-am gandit ca n-ar fi rau sa ma preocup din timp de astfel de aspecte si sa le si procur toate cele necesare.

Si internauta cum sunt dupa cum bine ma cunoasteti, am dat peste o reclama la un caietel minune cu animalute care prin viata printr-o aplicatie desteapta, si cum in ziua de azi toti copiii de familie buna au smartphone, va fi musai sa le procur si eu alor mei niste mecaniseme din astea destepte ca sa-i pot controla tot timpul.

Ba chiar o sa fie si mai simplu fiindca vor avea GPS si chiar daca or sa vrea ei sa ma minta in legatura cu chiulul de la ore si cu inghetata mancata prin parc, eu voi sti clar unde sunt si de unde sa-i iau. Si plus ca vor avea nevoie de smartphone ca sa poata folosi caietul minune cu aplicatia AR Skag , deci achizitia nu va fi de pomana, iar in ceea ce priveste caietul, eu ca mama trei copii sunt de parere ca este o alegere desteapta.

Vor avea ocazaia sa afle si ei care-i rechinul si care e delfinul, care-i leul si care-i papagalul si plus ca in loc sa piarda vremea prin parc sau la coltul strazii, vor sta cuminti cu caiatelul pe genunchi si se vor juca cu animalutele.

Deci “it's a win-win situation” si uite ca am invatat si limbi straine :)

Pana data viitoare va transmit salutari mieunate!

luni, 13 mai 2013

Petrecere de Paste


De Paste am petrecut tare interesant! Am avut mancaruri alese si drept pentru care, a trebuit sa stam sa gatim la ele zi de vara pana-n seara, adica pana noaptea la ora 02.00 am stat sa gatim drobul si sa vopsim ouale.

Zic ca am stat sa facem si sa dregem fiindca sm luat si eu parte la gatit, adica noi am luat parte, eu si copiii am pus labuta de la labuta si am ajutat la vopsitul oualelor si la prepararea drobului dupa cum voi descrie mai jos.


Cat a durat prepararea oualelor, adica fiert si apoi vopsit, am facut tot posibilul sa ne facem prezenta simtita prin bucatarie si sa ne invartim in picioarele lui Teo fiindca, da, el a ramas bucatar sef. Flavia era la servicu, asa ca el a ramas de garda in bucatarie si, intre noi fie vorba, taare s-a mai chinuit cu vopsitul oualelor. Au tot vorbit la telefon fiindca nu stia ce si cum sa faca, i-a luat o gramada de timp sa vopseasca 20 de oua in 3 culori diferite ca pe a 4-a n-a mai apucat s-o transpuna pe oua, dar e drept ca la final au iesit niste oua de toata frumusetea. Inca le mai avem si acum, nu le-am mancat ca asa ne-am minunat si tot ne mai minunam la ele ca n-a vazut Parisul oua asa frumoase si nu ne-a lasat inima sa le mancam

In timp ce Teo vopsea la oua, a venit si Flavia acasa si atunci fericire si mai mare pe capul nostru, toti iama in bucatarie sa reintregim familia si sa fie gama completa, deci eram toti prezenti la conceperea meniului pascal, adica eu, copiii nostri, Flavia cu Teo si ouale. Interesant a fost cand ne-am apucat de drob, repet ca am participat toti cot la cot. Cand au scos organele sa le toace, copilul meu cel inteligent, Adina Mare pentru cine nu-si mai aduce aminte de la botezul celor mici, a simitit el ceva in aer si a inceput sa se agite si sa sara peste tot prin bucatarie. Si fiindca a depus mult efort, a primit ficat crud pe care l-a mancat pe nerasuflate si n-a vrut sa-l imparta cu nimeni. In valtoarea evenimentelor, n-am apucat sa-i facem poza cum statea el in farfurie cu picioarele din fata pe bucata de ficat, murdar pe la gurita de sange si mararia apocaliptic. Epic! Prima masa de felina adevarat a fiului meu cel mare si nu voi avea sansa s-o revad...

Imi sterg o lacrima din coltul ochiului stang si trec mai departe cu povestea. In ziua urmatoare, adica in prima zi de Paste, ne-am adunat toata familia si am fost la picnic in parcul Titan. A fost tare haios, ne-am alergat toata ziua prin iarba, am pascut cu totii (mai putin Teo si Flavia – ei au mancat alimente omenesti – nu stiu ei ce-i bun pentru stomac), cei mici s-au ascuns prin tufisuri, au facut tumbe si au vanat gazulite, am fost vedete – a venit lumea sa ne admire – si da, de data asta avem si poze si chiar si filmulet si intr-un tarziu, dupa atata joaca si zbenguiala, am picat lati si am adormit pe iarba.

Cand am ajuns acasa ne-am pus pe gatit fripurile, am facut de miel si de curcan. Iar a fost distractie cu cei mici, dar a mancat carne cruda doar cel mare. Ca o paranteza, seamna cu tatal lui pesemne, nici eu nu-s fana „carne cruda”. Scuip in san si merg mai departe cu povestirea, si vreau sa va spun ca iar s-a gatit pana tarziu in noapte la cele doua fripturi. Cand a batut ceasul orele 02.30 Flavia a tras pe dreapta si Teo a ramas iar sef in bucatarie sa pazeasca friptura de miel ca pe cea de curcan chipurile o terminasera mai devreme si ne-am si ospatat cu totii. Doar ca erau cam cruzi cartofii, insa i-am mancat asa. Doar ca a doua zi dis-de-dimineata, cei doi s-au trezit si au mai bagat o data friptura de curcan la cuptor fiindca trebuia sa mearga in vizita la parintii lui Teo si, grandomani din fire asa cum ii stiu, au vrut sa se laude cu gatelile lor si nu puteau duce friptura si cartofii cruzi la oameni . Au iesit basma curata si din treaba asta.

De atunci si pana acum noi intr-o petrecere continua am tinut-o, cu fripturi si oua colorate, vinuri albe si rosii, prajituri insiropate si incremate si cate si mai cate si, cireasa de pe tort, copilasii mei au invatat sa manace hrana uscata pentru pisici

Pana la Pastele viitor, va spun „Cristos a inviat” si refacere placuta :)
 


 
 
 by Pufuleț