Ce arsita!

Ce cald poate sa fie afara, a venit vara peste noi! Ati vazut? Nu se mai poate asa, trebuie sa luam masuri de urgenta! Nu mai poti sta nici la umbra, nici la soare. Nu mai exista aer sa respiri, e groaznic!
Nu mai am energie sa fac aproape nimic, nu ma mai simt capabila sa alerg dintr-un loc in altul dupa bezmeticii mei de copii care nu mai sunt purcelusi, ci sunt purcei in toata regula. Sunt atat de ostenita ca toata ziua imi vine sa zac, sa ma retrag undeva si sa stau pur si simplu fiindca este cu mult prea cald.
Fiindca ai mei impielitati sunt atat de neascultatori, ca sa pot sta linistita cu gandurile mele de vara ma refugiez pe sifonier si stau acolo si ma fac ca sunt absenta. De fapt sunt atenta la tot ce se intampla in casa asta, iau parte la toate atrocitatile si nelegiuirile lor, uneori as vrea sa-i leg de stalpul infamiei si sa-i bat eu insami. Insa prefer sa stau sus pe dulap si sa ma prefac adormita si absenta. Cu mandrie pot spune un singur lucru: si-au insusit repede obiceiurile mele :)

Alteori evadez din cotidian si ma retrag pe balcon, la resedinta mea de vara, "puscaria". Adica cusca mea de transport, linistiti-va! Nu ma tine nimeni sechestrata, ba dimpotriva prietena mea Flavia imi acorda o atentie deosebita in ultima vreme fiindca a obeservat tenacitatea cu care mi-am mentinut silueta dupa nastere drept pentru care ma suspecteaza ca am devenit putin anorexica si ma indoapa cu mancare. E o draguta, asa e ea! Mereu a fost asa :)
Va povesteam despre arsita, da! Ei bine, de la atata caldura si bietilor mei copii nazdravani parca le vine sa o ia pe campii. Ei erau oricum destul de neastamparati, insa acum cu canicula asta, poate de asta bietii de ei nu mai au stare si-i inteleg. Cu alergaturile lor nebune prin casa incearca sa-si faca aer, sa se racoareasca micutii. E drept ca mi-a luat ceva timp sa ma prind de figura asta! Le este atat de cald ca merg tot timpul la baie sa se racoreasca, cum se duce vreunul sa-si faca dus, hop si ei pe cada sau in chiuveta. Sunt numai ochi si urechi si de acolo de unde stau cocotati urmaresc jetul de apa si o lovesc cu labuta sa se racoareasca.
Asa se face ca sunt mai mereu uzi si se plimba cu siroaiele de apa dupa ei prin toata casa. Noroc ca este cald si se usuca repede. Nu mi s-a mai zis nimic demult, dar eu tot ma simt vinovata. Doar Teo asta rautacios imi mai reproseaza cateodata ca cica eu sunt vinovata ca sunt copiii mei si eu i-am invatat asa.
De parca eu as putea schimba ceva...

by Pufuleț

Copiii mei imi scot peri albi

Da, este cat se poate de adevarat, astia mici care numai sunt atat de mici imi fac creierii patrati zi de zi si minut de minut. Nu stiu ce sa le mai fac si cum sa ma inteleg cu ei, de fapt nu ne intelegm deloc ca nu m-asculta de nici o culoare. Si fac numai si numai tampenii de parca nici n-ar fi copiii mei.

Deunazi au facut praf zambila Flaviei, au hartanit-o pur si simplu in 3 etape, si-au bagat coltisorii si gherutele in frunzele ei, dupa ce ca si-asa era pe duca saraca, abia isi mai tinea doua frunzulite vestede. Si au facut-o praf, in final au retezat frunzele de la radacina si au inceput sa le vanture prin casa. Evident ca toate ponoasele eu le trag, pe mine ma cearta si in capul meu se sparg toate 

Alta patanie e cu gunoiul, dau iama in plasa cu gunoi, realmente in plasa cu gunoi, intra si scot gunoiul afara si il imprastie prin casa. Eu miau-miau la unul, miau-miau la altul, dar ce ma baga careva in seama?! Da’ de unde, isi vad de ale lor de parca as fi mai invizibila decat Omul invizibil.

Asa sunt de rai ca nu stau potoliti o clipa, numai o alergatura prin toata casa si o agitatie continua avem si ziua si noaptea. Flavia si Teo asa de tare s-au suparat ca ne-au exilat in baie sa dormim acolo si asa de tare nu-mi place sa plec in exil si urlu si bat in usa si degeaba ca ma si cearta, iar dracii aia mici in loc sa stea potoliti ca sa-si mai spele din pacate, ce credeti c-au facut?! Nu ghiciti, au infundat canalizarea de la baie! Si-au adus jucarelele in baie si le-au scapat in canalizare de am facut inundatie in toata casa de ne-au batut vecinii la usa. Cand sa ne dumirim ce era cu canalizarea ce credeti ca s-a casit la locul crimei: o mingiuta a copiilor si un capac de la bidonul de apa, furat evident, si ascuns acolo precum comorile piratilor. Sa nu-ti vina sa-i strangi de gat...

De la atata stres am slabit in ultimul hal, ma usuc pe picioare pur si simplu. Ce silueta, parca sunt evadata de la Auschwitz, asa-mi zice Flavia si zau, asa ma simt si eu ca nu mai apuc nici sa mai dorm, nici sa mai mananc. Oricum purceii mei devoreaza tot, mie imi raman doar ambalajele.

Nici macar schema cu caietul minune n-a tinut, le-am luat caiet cu aplicatie Skag AR sa fie si ei in randul lumii. Inteligenta creatie, cu un delfin care face tumbe prin casa, sare direct din caiet de juri ca e real. Imi pare rau ca n-am reusit sa si filmez treaba asta sa vedeti si voi minunatie de caiet. Insa neastamparatilor mei le-a captat atentia fix cate doua minute de fiecare, dupa care au tras o alergatura prin casa si iata niste poze sa va convingeti cat de lati pica dupa fiecare traznaie pe care o comit.

 

Gata, mi-a ajuns, oficial imi dau demisia din functia de Mamica anului.

Motanel cel frumusel sa vina sa-si ia plozii in primire!


by Pufuleț