Da, ati inteles bine, sunt foarte fericita sa va anunt ca cei 3 purcelusi ai mei au ochisori. Toti! Sunt o mandrete de pisoi in miniatura, mititei si dragalasi, dar graaasi si mieunatori. Sunt tare mandra de ei si le acord o desosebita atentie.
Sunt vigilenta-n persoana! Pai da, sunt
foarte atenta la tot ce misca prin casa, si cand spun la tot ce
misca, evident ca ma refer la bunul meu prieten, Teo, care si cand nu
respira parca ma calca pe nervi. De Flavia nu-i problema, in ea am
incredere, pot linistita sa-mi las copiii pe mana ei si sa plec un
pic la plimbare sau sa fac o baie rapida de soare, dar pe Teo il
caftesc la orice ora si din orice motiv. Adica fara motiv, o stiu si
eu si la fel de bine si se plange repede la Flavia ca sunt o
diavolita cu mustati si ca nu mai are liniste prin casa din cauza
mea. Da, asa mi-a zis ca sunt o diavolita cu mustati, si ce mare
lucru i-am facut la o adica? Si mare mai sunt eu ca sa pot sa-l
terorizez asa; mi-ar fi si rusine in locul lui sa emit asemenea
aberatii de om mare. Auzi la el sa manance bataie de la o pisica si tot el sa se
vaiete
Dar sa revenim la copilasii mei frumosi
cu ochisori ca niste margelute. Sunt asa frumosi si scumpi ca-ti vine
sa-i manaci de drag, niste frumuseti in miniatura. Toti sunt grasuti
si pufosi si seamana cu Motanel cel frumusel, doar nu ma asteptam sa
fie altfel, la cat e tatal lor de chipes, nici copiii nu puteau fi
decat pe masura. Pacat ca nu seamna nici unul si cu mine... astea or
fi blestemele lui Teo, dar ii arat eu lui cu prima ocazie, vede el.
Fac cum fac si tot imi amintesc de
inamicul meu numarul 1, lui ii sunt dragi copilasii, s-ar juca toata
ziua cu ei, dar mie persoana lui imi pare o amenintaretotala, nu stiu
de ce, si cum il vad ca se apropie de culcusul lor, hat! sar
pe el, il zgarai si il musc de ce apuc. Stiu ca el nu le vrea raul,
dar nu pot sa ma abtin, din cauza lui nu mai primesc suficienta
atentie din partea Flaviei. In loc sa ma alinte pe mine, sa ma tina
in brate si sa ma pupe, ii acorda atentie lui; asta nu se intampla
inainte sa se mute el si atunci nu eram rea cu el, il toleram. Ba
chiar ma bucuram sa-l vad, insa acum, cand e aici in permanenta, ma
scoate din minti si cum prind ocazia, il ard. E drept ca mai iau
cafteala de la Flavia pe tema asta fiindca ma cearta mereu sa nu-l
mai bat, zice ca lui ii sunt dragi copiii si ca ma iubeste si pe mine
si eu stiu asta ca doar m-ar tine in brate toata ziua si m-ar pupa,
doar ca nu vreau si nu vreau si gata! Doar cand imi pune de mancare
si imi schimba nisipul sunt mai blanda, dar si atunci il scuip si
daca nu e pe faza, tot se alege cu o zgarietura mica :D
Despre purcelusii mei, pe care tot
amicul Teo i-a botezat, va spuneam ca au ochisori toti acum si sunt
foarte foarte jucausi si vorbitori. Toata ziua e o simfonie continua
si o vanzoleala totala in vizuina noastra , copilasii sunt jucausi si
curajosi, si in urma cu 3 zile au facut si prima evadare. Culmea, cel
care a evadat primul, n-a fost primul venit pe lume si, contrar
credintelor folclorice, nici Praselea n-a fost. A fost cel mijlociu,
e cel mai destept si cel mai ager. Si cel mai curajos
El e primul evadator, cred ca daca America n-ar fio fost descoperita
de Columb si botezata dupa Vespuci, copilasul meu mijlociu ar fi
facut toata afacerea asta si plus cucerirea Lunii cu tot cu
descoperirea cutiei de privit, botezata mai apoi televizor –
varianta color pentru care s-au facut rate serioase la banca acum
cativa ani.
Noi suntem sanatosi, voiosi , voinici
cu totii. Eu imi impart ziua intre alaptat, mancat pe ruptelea,
ingrijit gradinita cu grupa mica si avansati si bataliile cu Teo. Pe
sapatamana viitoare urmeaza botezul celor mici, m-am gandit si la
nume, dar nu vi le spun acum. Asa ca pana atunci, pregatiti-va cu
cadouri si scoateti-va banii de la saltea ca doar n-o sa veniti la
botez cu mana goala
by Pufulet
by Pufulet
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Împărtășește-ne din experiențele tale