„La multi ani” mie
caci astazi este ziua mea, implinesc 5 ani si toata lumea ma felicita
si ma sarbatoreste. Acum ma aflu la o petrecere mare data in cinstea
mea de cei doi ai casei, Flavia si Teo, de copiii mei cei nazdravani
si de prietenii mei. Sunt inconjurata de toti cei dragi cu flori,
cadouri si urari de bine. La petrecere sunt prezenti toti prietenii
mei cu mic, cu mare. Invitatii au venit pe rand dupa cum se poate observa si din poza si le-am aratat tortul ca nu mai aveau rabdare si i-am convins sa stea frumos la poza.
Mai tarziu s-au adunat toti: a venit Ratusca-cea-vorbareata, Broasca mea
cantatoare, nu putea lipsi nici Rozica-pisica, Puii de prepelita si
Gaina de aur, Iepurasul de paste cu tot cu oua, flori si niste pietre
aduse taman de la Muntele Verde, toata lumea buna a fost prezenta.
Numai Marele Alb n-a fost de fata... Copiii mei cei neastamparati
i-au pus gand rau intr-o zi, l-au alergat prin casa si pana sa
intervin eu, l-au si trasportat in lumea celor drepti. A incercat el
saracutul sa se lupte cu ei si sa le tina piept cale de vreo doua
zile, insa dupa atatea gherute si colti infipti in trupul lui mic si
firav, n-a supravietuit. Sper ca si-a gasit linistea in Raiul
soriceilor. Ii inchin si lui o felie de tort...
Stiu ca este alaturi de
mine in aceasta zi minunata, ii simt prezenta si simt cum imi face
urari de bine de acolo din Raiul soricesc. Mi-am luat aceste cateva
minute de reculegere ca sa ma gandesc putin la bunul meu amic Marele
Alb care astazi nu mai este printre noi. Cu ocazia asta va scriu si
voua aceste randuri ca altfel n-as fi reusit sa fug de la petrecere.
Trecand peste drama
Marelui Alb, ziua de astazi e chiar o zi reusita. Ma simt iubita si
sunt fericita fiindca toti prietenii sunt alaturi de mine si ma simt
in centrul atentiei si-mi place asta. Ba chiar am si tort la ziua
mea! Flavia mi-a facut un tort special pentru mine in forma de
inimioara ca sa-si arate afectiunea ce mi-o poarta. E o simpatica si
mi-e o prietena tare buna, apreciez profund gestul ei chiar daca eu
sunt la dieta si nu prea pot sa ma delectez cu bunatatea de tortulet.
Dar nu-i problema ca nu pot eu manca fiindca am aici armata de
pofticiosi care rad tot si mai sparg usa frigiderului si pe la
vecini. Vorbesc despre copiii mei jucausi si poznasi, ei manaca si
pentru mine. Sunt atat de pofticiosi si de „domestici” ca mananca
orice. Dar cand spun orice, trebuie sa intelegeti chiar orice fel de
mancare: de la pizza la avocado pana la rosie si prajitura nu-i decat
un pas :)
Asa ca tortul Flaviei n-are nici o sansa, s-ar putea sa sar
peste dieta ca nu mai apuc!
Pe langa tortul-inimioara
care a incununat toata ziua, am mai avut si alte preparate inedite si
rafinate ca pentru o adunare distinsa. Am servit si un desert rece cu
zmeura de la care nu m-am putut abtine si am gustat pana si eu, iar
copiii mei l-au devorat pur si simplu - cred ca pozele astea le vedeti data viitoare cand o sa va povestesc cum ne-am revenit dupa doua zile de petrecut.
Am cantat si am dansat
prin toata casa, ne-am pozat si a venit momentul mult asteptat. Mi
s-a cantat „La multi ani” indelung si tareee sa auda si vecinii
ce petrecere pe cinste avem noi. Am suflat in lumanari si mi-am pus trei dorinte pisicesti, iar apoi a venit momentul impartirii
cadourilor.
Si dupa atata agitatie si
mancare berechet, copiii mei dragi si scumpi au trecut la siesta si
s-au intins fiecare pe unde a apucat :)
Pana la anul viitor si la
urmatoarea petrecere, „La multi ani” si voua si sa fiti iubiti si iubite ca
mine :)
